
Comentariul autorului:
Specificul căsuțelor de tip târg astfel cum a fost gândit este destinat valorificării elementelor de patrimoniu arhitectural din zona centrului istoric al municipiului Brașov. Soluția cerută propune o abordare cu identitate locală, pentru frontoanele căsuțelor, folosindu-se elemente prezente în arhitectura brașoveană.
Astfel, au fost analizate fațade ale unor clădiri din centrul istoric, pe care privitorul le va putea identifica ușor și ale căror elemente au fost preluate în liniile de compoziție ale modelelor de decupaje propuse în placaj precum și în elemente decorative tipărite/conturate pe suprafețele exterioare ale plăcilor ce formează frontonul căsuțelor.
Modelele de căsuțe reprezintă stiluri diferite ce se regăsesc în zona centrului istoric: o casă cu arhitectură neogotică de pe strada Republicii, altă casă cu arhitectură Art Nouveau (de asemenea de pe strada Republicii), o casă cu un vechi fronton renascentist de pe strada Castelului, o tipologie de casă tipic săsească, etc.
Căsuțele realizate astfel vor reprezenta un punct de atractivitate atât pentru localnici cât și pentru turiști, conferind oricărui eveniment temporar, un caracter aparte, cu o imagine cu identitate raportată la istoria și arhitectura orașului Brașov, fie că are loc în Piața Sfatului sau în alte zone ale orașului.
Obiectivul general îl constituie instituirea și dezvoltarea capacității de organizare a evenimentelor de tip târg pe domeniul public al municipiului Brașov. Aceasta constituie principala amprentă identitară a conceptului de târg în Municipiul Brașov.
În subsidiar scopul achiziției este reprezentat de creșterea calității serviciilor oferite atât meșteșugarilor producătorilor și comercianților al căror specific comercial îl reprezintă desfacerea produselor prin intermediul acestor structuri cât și cetățenilor care beneficiază de bogăția unei oferte comerciale astfel prezentata.
În al treilea rând specificul căsuțelor de tip târg astfel cum a fost gândit este destinat valorificării elementelor de patrimoniu arhitectural din zona centrului istoric al municipiului Brașov.
Conceptul de realizare a căsuțelor de târg este bazat pe două principii generale:
• Montare ușoară, care să evite problemele din teren, prin folosirea unor elemente prefabricate, pe structură relativ ușoară;
• Conferirea unei identități aparte, prin crearea unor soluții arhitecturale / de design exterioare care să nu fie comune cu alte construcții similare și să reprezinte un element de atractivitate pe plan local și regional.
Modele arhitecturale.
MODEL 1 - Clădire (1902) aflată pe strada Republicii la nr. 10, intrată în memoria colectivă cu numele restaurantului ce funcționează de mai bine de 20 de ani (Mado). Construcție tipică de negustor, cu spațiu comercial la parter și locuință la etaj, este reprezentantă a curentului neogotic, ce a reluat formele arhitecturii gotice medievale, în cadrul curentului istorist. Decorațiunile reiau și reinterpretează în stuc modele ce odinioară erau executate în piatră de meșteri pricepuți. Registrul etajului prezintă la ferestre goluri polilobate la partea superioară, închise în arc frânt - un element specific arhitecturii gotice. Alte elemente de tipul frizelor sprijinite pe console, ogive, simularea unor elemente definitorii goticului, cum este pinaclul, încununează frontonul bogat decorat, la partea superioară a fațadei.
MODEL 2 - Clădire aflată pe strada Republicii la nr. 16, casa Bahmüller (1906), a fost aleasă ca fiind un frumos exemplu al curentului Art Nouveau (Arta 1900), apărut ca reacție la formele arhitecturii secolului XIX (academism, eclectism), considerate forme inadecvate de noua epocă, care căuta să se desprindă de vocabularul artistic clasic.
Elementele definitorii ale acestui stil sunt în cazul de față ornamentele vegetale, în special florale, spre deosebire de o doua direcție a curentului, cea rațională, cu elemente geometrizante. Aici meșterii au realizat în stuc un univers decorativ cu forme sinuoase, ce se întrepătrund cu elementele vegetale. Această estetică a formelor curbe a fost supranumită în vestul Europei ”coup de fouet” - lovitură de bici.
MODEL 3 - Clădire aflată pe strada Republicii la nr. 34 (prima parte a sec. XX), păstrează în silueta timpanului către stradă formele sinuoase ce duc cu gândul la arhitectura Art Nouveau , dar care pot fi asociate și formelor neobaroce, cu curbe și contracurbe așezate deasupra celor două mari volute, însă plastica decorativă a fațadei este specifică arhitecturii Art Deco.
Registrele celor două etaje sunt unite în bandouri verticale turnate în mozaic cu simbolistică vegetală - plante cu rod, ce încadrează ferestrele dispuse în coloane în fața cărora s-au păstrat jardinierele originare din fier forjat. Lateral, zona de plin este decorată cu bosaje aplicate, reduse la o geometrie simplificată. La parter se păstrează un singur element originar vechii fațade - ușa de acces în imobil.
MODEL 4 - Clădire aflată pe strada Castelului la nr. 42 (1581). Cu o arhitectură simplă, specifică vechilor locuințe de factură rurală, dezvoltate de-a lungul lotului, construcția prezintă o particularitate a frontonului dinspre stradă, de factură renascentistă, și anume ritmul de pilaștri angajați ce susțin nișele închise în arc de cerc - ce formează o suită (în acest caz dispusă pe două registre), pe care o mai întâlnim și la alte construcții din Transilvania: biserica evanghelică din Bistrița, biserica evanghelică fortificată din Prejmer, castelul din Lăzarea. Acest tip de decorațiune este considerată a fi o influență italiană, de proveniență lombardă (la Bistrița a lucrat pietrarul Petrus Italus din Lugano). Pinionul teșit, țigla solzi ascuțiți și poarta masivă, ce ascunde privirii curtea interioară, sunt specifice arhitecturii săsești din Țara Bârsei.
MODEL 5 - Modelul 5 este o sinteză a unor construcții aflate în cetatea Brașovului, pe strada Castelului, specifice perioadei secolelor XVIII - început de secol XIX. Este prezentat un etaj în care se aflau cele mai importante camere ale gospodăriei - locuința proprietarului, fie el membru al patriciatului sau poate un negustor bogat. Cornișa ce separă frontonul (și în acest caz cu pinion teșit) de etaj se sprijină pe un ritm de pilaștri ce au capitelurile decorate cu triglifi. Sub ferestrele care erau realizate cu canate cu ochiuri și cu oberlicht la partea superioară sunt amplasate panouri decorative ce puteau avea în epocă diverse decorațiuni cu elemente vegetale, ghirlande, geometrice, etc. Frontonul la stradă este prevăzut cu două goluri, ce puteau fi mai mici în cazul podurilor sau mai mari în cazul mansardelor, cele reprezentate aici sunt încadrate de un chenar specific epocii baroce, ce era realizat din tencuială în vremurile vechi.