Comentariul autorului:
date identificatoare:
- clădirea Primăriei din Craiova este una dintre cele mai reprezentative construcţii ale oraşului. Conform datelor obţinute, proiectul a fost realizat de arhitectul Ion Mincu în anul 1906 şi finalizat de arhitectul Constantin Iotzu în anul 1916 . Funcţiunea originală a clădirii a fost de bancă, beneficiarul fiind Banca Comerţului;
- importanţa istorică a clăd irii este susţinută, din punct de vedere urbanistic, de amplasamentul central. Situată pe una dintre laturile grădinii engleze, clădirea formează un ansamblu valoros alături de clădirea Prefecturii Judeţului Dolj, realizată de arhitectul Petre Antonescu, şi de blocul Casa Albă, realizat de arhitectul Constantin Iotzu . Astfel, cele trei clădiri reprezentative pentru stilul neoromânesc formează un întreg definitoriu pentru identitatea culturală;
- strada A.I Cuza, fostă Justiţiei, s-a dezvoltat datorită influenţei directe a traseelor comerciale ale oraşului – străzile Lipscani şi Unirii. Ţesutul străzii A.I.Cuza s-a coagulat de-a lungul mai multor secole, dar din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, s-a cristalizat ca arteră cu caracter central, cu funcţiuni mixte publice şi private. Clădirea Băncii Comerţului a fost amplasată pe proprietatea generoasă a fondatorului principal Constantin Neamţu. Forma iniţială a parcelei justifică forma aripii din dreapta a construcţiei, faţada acesteia fiind aliniată la fosta stradă Şonţu. Parcela Bancii Comerţului s-a redus semnificativ din cauza acţiunilor de planificare urbană de dupa 1945. Traseele străzilor istorice Michlet şi Şonţu au fost radiate (cu excepţia unui mic fragment al străzii Michlet) ca urmare a construirii locuinţelor colective din zonă, iar parcela băncii a fost retrasată după noile artere carosabile. La momentul actual, parcela instituţiei este mărginită pe toate laturile de trasee stradale principale sau secundare, constituindu-se ca o insulă urbană cu identitate istorică aparte faţă de ţesutul arhitectural înconjurător. Initial, proprietatea era mai mare, iar in faţa accesului principal era amenajată o curte de primire de dimensiuni reduse. Pe parcursul anilor, dupa naţionalizare s-a modificat regimul juridic, iar curtea de primire a fost desfiinţată prin modernizarea str. A.I.Cuza.
- analiza arhitecturală şi urbanistică a incintei a relevat că segmentul de împrejmuire situat pe latura vestică, spre str. Romul, este original. Acesta este realizat din soclu de piatră şi panouri din fier forjat cu detalii atent lucrate. De asemenea, ritmul faţadei este corelat cu liniatura gardului de stâlpi din piatră cu capete frumos decorate. Latura nordică este marginită de o împrejmuire realizată recent, din plasă de sârmă şi soclu din beton, lipsită de valoare arhitecturală. Această zonă este tratată modest şi afectează calitatea incintei. Latura estică este definită de o împrejmuire realizată din fier forjat şi care are soclu de beton. Imprejmuirea acestei laturi seamănă, din punct de vedere compoziţional, cu cea originală însă detaliile sunt mai simple. Se poate considera că această zonă este lipsită de valoare istorică şi compoziţională, dar nu alterează monumentul. Latura sudică nu are împrejmuire, accesul în clădire realizându-se direct din domeniul public, de pe trotuarul str. A.I.Cuza.
contextul intervenţiei:
- odată cu finalizarea lucrărilor de reabilitare și restaurare a clădirii in anul 2024, a aparut dorinta administratiei publice de a realiza lucrări de amenajare a incintei și a vecinătăților aparținând domeniului public;
- dialoguri succesive au reușit să transforme ideea de simplă modernizare a situației existente într-un proiect care și-a propus să facă din curtea primăriei un spațiu deschis comunității locale.
ce am găsit la fața locului?
- un spațiu sugrumat de circulații auto înguste, parcări și blocuri;
- un spațiu intertițial fără valoare pentru estetica urbană.
cum era perceput spatiul de catre pietoni?
- curtea era imperceptibilă;
- limitele tari ale curții erau percepute ca paravane puse în fața a două fațade. Clădirea este asociată cu singură fațadă, cea de la strada principală. Efectul este dublat de însăși configurația volumetrică a clădirii: modul specific de tratare al faţadelor exprimă o ierarhizare a acestora în raport cu importanţa lor. Astfel, faţada accesului principal este cea mai intens decorată, faţadele dinspre vest şi dinspre nord sunt simplificate, dar cu un limbaj decorativ similar faţadei principale, iar faţada dinspre est este cea mai simplă, aspect care imprimă un caracter secundar. Apendicele de pe colţul sud-estic este tratat similar cu faţada estică, aspect care demonstrează caracterul secundar al acestuia.
- deopotrivă, zona adiacentă curții primăriei, compusă din circulații carosabile secundare și parcări ale blocurilor din apropiere era cunoscută ca loc de adunare pentru adolescenții care vroiau să stea central, dar organizarea spațială era informală și inadecvat reprezentată.
cu ce gânduri am pornit la drum?
- degajarea incintei și a vecinătăților de mașini;
- deschiderea curții către public;
- conturarea unui caracter de reprezentare de care e necesar să se bucure spațiile publice aferente clădirilor cu importanță istorică;
- evidențierea potențialului pe care îl au clădirile de patrimoniu în înnobilarea spațiilor publice și în creșterea sentimentului de apartentență și identitate locală;
- punctarea unui exemplu clar de interdependență între cladirea de patrimoniu și spațiul public înconjurator de care poate beneficia. Cele două pot stabili o relație prin care se pot potența reciproc, iar ambele pot juca un rol important în calitatea spațiului public;
- identificarea metodei prin care să aducem elemente de limbaj architectural contemporan care să dialogheze într-un mod firesc cu arhitectura romanească de început de secol 20.
cum s-a intervenit?
Conceptul general de intervenție asupra incintei s-a concentrat pe crearea unui spațiu activ pentru cetățeni, un spațiu incluziv și reprezentativ. Renunțarea la fragmentele de împrejmuiri nevaloroase din punct de vedere istoric, oferă oportunitatea amenajării unei piațete publice, prietenoase pentru utilizatori. Prin calitatea design-ului amenajarea va satisface nevoi variate de relaxare, interacțiune, contemplare a clădirii istorice. În plus, zona va oferi șansa celor care lucrează în zonă de a-și petrece pauza de prânz în aer liber.
Fluxurile de circulație vor fi amenajate pe baza principiilor fluidității spațiale și funcționale, fără diferențieri de cote de înălțime între zonele dedicate circulației auto și cele pietonale. Acest concept asigură multifuncționalitatea spațiilor oferind oportunitatea organizării unor evenimente culturale și sociale mai ample fără a exclude accesul cotidian al vehiculelor.
Din punct de vedere functional s-a urmarit deschidera incintei către spațiul public accesibil tuturor cetățenilor și turiștilor, cu respect faţă de valoarea monumentului istoric.
În amenajare s-au abordat următoarele categorii de lucrări:
- desființarea împrejmuirilor de pe laturile de est( către str. Th. Aman) și parțial nord ( către Aleea Teatrului) și deschiderea incintei Primăriei către spațiul public învecinat;
- realizare paviment din materiale naturale,rezistente (pavele din bazalt, plăci de granit antiderapant, plăci din andezit, plăci din granit înierbate etc.), executat la cote ale terenului amenajat, raportat la cotele străzilor adiacente spre est (str. Th. Aman și nord ( Aleea Teatrului). Se propune marcarea prin paviment a traseului istoric al fostei str. Theodor Preda (fostă Sonta la anul 1902 și Șonțu la anul 1906), care a dispărut din trama stradală a Craiovei, al cărui traseu fizic ar intersecta actuala str. Th. Aman în diagonală, pe direcția de la sud spre nord-est ( incinta blocurilor ”Lumea Copiilor”);
- asigurarea unor pante ușoare la nivelul pavimentului pentru deplasarea persoanelor cu dizabilități locomotorii în piațeta propusă și către unul din accesele secundare în clădire ( cel din partea de nord a aripii de sud-est proiectată de arh. C-tin Iotzu), unde s-a prevăzut un echipament cu platformă elevatoare, fixat pe peretele de nord;
- amenajarea decorativă a unui grup de pietre masive în jurul unei fântâni cu ceață;
- realizarea unor locuri de stat din beton aparent, amenajate sinusoidal, de-a lungul mamelonului de pământ existent pe partea de nord a incintei, care se remodelează, se înierbează, se plantează flori și unde se păstrează copacii masivi, existenți;
- amplasare bănci independente din lemn și metal, în incintă, în vecinătatea copacilor plantați pentru a asigura umbră și mese;
- amplasare rastele pentru biciclete;
- realizare fântână de apă potabilă din beton și inox;
- amplasare coșuri de gunoi pentru colectare selectivă și coșuri de gunoi deșeuri de la animale de companie;
- amplasare iluminat ambiental și arhitectural, cu corpuri înalte similare celor folosite la începutul sec.al XX-lea în oraș și în Parcul N.Romanescu, precum și benzi luminoase de marcare a locului de stat care bordează amplul spațiu verde de pe latura de nord a incintei;
- amplasare stație de alimentare a automobilelor electrice, cu locuri de staționare a acestora;
- preluarea apelor meteorice de la nivelul pavimentului se va face prin rigole cu grătar și sifoane de pardoseală stradale, colectate la rețeaua de canalizare urbană;
- amenajare locuri parcare pentru autoturismele staff-ului/angajaților Primăriei , cu pavele înierbate;
- plantare copaci în spații decupate în pavimente, cu protecții cu plăci din oțel gravate;
- realizare spații înierbate la nivelul pavimentului;
- folosire capace pentru căminele de utilități din fontă, inscripționată după model istoric;
- s-au propus de asemenea și benzi luminoase de marcare a locului de stat care bordează amplul spațiu verde de pe latura de nord a incintei precum și spoturi în pardoseală;
- s-au propus de asemenea, rigole cu grătare din fontă, rigole tip casiu din granit și sifoane de pardoseală stradale, amplasate astfel încât să preia apele meteorice de pe suprafețele platformelor amenajate cu diverse pavaje, care prin cotele de nivel proiectate direcționează apele către acestea.
