
Comentariul autorului:
Proiectul propus are ca punct de plecare analiza amplasamentului, situat într-o zonă centrală a Bucureștiului, în imediata vecinătate a Gării Filaret, un reper cu valoare istorică și urbanistică deosebită. Contextul sitului este definit atât de prezența gării, cât și de comunitatea ce s-a format de-a lungul timpului în jurul acesteia, ceea ce conferă spațiului o identitate proprie. Pornind de la această premisă, conceptul urmărește valorificarea potențialului zonei prin propunerea unui Muzeu de Științe, un spațiu dedicat educației, cercetării și interacțiunii dintre comunitate și patrimoniul tehnico-științific.
Volumetria ansamblului este rezultatul unei intenții de integrare armonioasă în contextul urban. Forma construcției urmărește geometria sitului și curbura străzii,cu scopul de a direcționa către piesa principală, respectiv Gara Filaret. Această orientare nu este întâmplătoare, ci reprezintă un gest arhitectural prin care muzeul stabilește un dialog direct cu gara, atât la nivel vizual, cât și simbolic, marcând o continuitate istorică și culturală.
Un element esențial al conceptului este relația dintre spațiul interior și cel exterior. Prin introducerea unor alveole și retrageri, traseul vizitatorului devine unul interactiv, iar zonele exterioare devin spații de expoziție în aer liber. Astfel, experiența nu este limitată la spațiul interior, ci se extinde și în aer liber, pe măsură ce vizitatorul se apropie de gară.
Planimetria a fost concepută plecând de la ideea unei relații vizibile între zona de foaier și gara propriu-zisă. Spațiile propuse sunt structurate pe volume distincte, fiecare având înălțimi diferite și fiecare volum dispune de o bara ce adapostește funcțiuni precum noduri de circulație verticală și spațiide depozitare. Comunicarea între aceste corpuri se realizează preponderent la nivelul parterului, prin intermediul unui hol generos, ce devine o expoziție permanentă. Acest spațiu linear devine axul central al proiectului, atât funcțional, cât și simbolic, întrucât de aici vizitatorii pot accesa atât sălile expoziționale, cât și spațiile exterioare.
Fiecare corp găzduiește un tip specific de expoziție, oferind astfel o diversitate de experiențe vizuale și educaționale. La etajul 1, anumite spații beneficiază de o dublă înălțime, ceea ce amplifică percepția volumetrică și permite o mai bună expunere a obiectelor de mari dimensiuni. Tot de la acest nivel se realizează accesul către terasa exterioară, amenajate ca un spații expozițional, liniar, în aer liber. Amenajarea acestui spațiu exterior face trimitere la fostele linii feroviare, oferind o trimitere subtilă la memoria locului.
La etajul 2, traseul expozițional continuă prin spații dedicate diverselor ramuri ale științei. În schimb, la etajul 3 sunt propuse funcțiuni complementare: o sală multifuncțională, destinată conferințelor, evenimentelor și activităților educative, precum și o sală imersivă, concepută ca un spațiu inovator de experimentare interactivă, unde tehnologia și știința se îmbină pentru a oferi vizitatorilor o experiență multisenzorială.
Fațadele clădirii au fost tratate cu o atenție deosebită, fiind propus ca material principal piatra naturală, un finisaj care conferă durabilitate și o imagine monumentală, dar totodată elegantă. Plilele proeminente de beton ce ies către spațiul exterior au atât rol estetic cât și de a sublinia ideea de spațiu alveolar și de a crea o legătura simbolică cu gara. Astfel, pilele creează o fațadă ritmată și dinamică.
De asemenea, se poate remarca modul în care arhitectura propusă se raportează la registrele orizontale ale gării. Prin această alegere, proiectul nu intră în competiție cu monumentul existent, ci caută să se integreze printr-un dialog subtil , punând accent pe continuitate și pe valorizarea memoriei locului.
Proiectul Muzeului de Științe reprezintă o propunere arhitecturală care îmbină funcționalitatea și estetica cu respectarea contextului urban și istoric. Prin organizarea spațiilor, prin relația fluidă dintre interior și exterior, precum și prin referințele simbolice la Gara Filaret și la infrastructura feroviară de odinioară, muzeul capătă un caracter identitar puternic. El nu este doar un spațiu expozițional, ci și un loc de întâlnire, educație și dialog între trecut și viitor, între comunitate și știință.