
Comentariul autorului:
lago da lua
lago da lua este locul unde natura și cosmosul își murmură secretele, iar arhitectura devine un ecou al acestui dialog, o umbră respectuoasă care nu domină, ci ascultă. este un spațiu al contemplației, unde lumina și umbra povestesc despre echilibrul dintre forța brută a pământului și liniștea eternă a cerului nocturn, dintre zi și noapte, dintre putere și armonie. aici, liniștea nu este absența sunetului, ci prezența armoniei, o invitație la introspecție și la descoperirea conexiunilor invizibile dintre om și univers.
proiectul arhitectural este conceput ca un dialog între cer, apă și pământ, inspirat de mitologia tupi-guarani. conform acesteia, tupã, zeul tunetului și al fulgerului, a creat lumea într-o noapte străbătută de furtuni, dând naștere munților, pădurilor și apelor. pentru a aduce echilibru, el a creat-o pe jaci, zeița lunii, stăpâna liniștii, a visării și a frumuseții. împreună, tupã și jaci simbolizează dualitatea fundamentală a existenței: energia neîmblânzită a naturii și pacea senină a cosmosului. această poveste străveche devine fundamentul conceptului arhitectural.
lago da lua îmbrățișează această dualitate prin forme, materiale și atmosferă. volumele solide din piatră evocă forța pământului, în timp ce transparența sticlei și căldura lemnului aduc lejeritate și apropiere de natură. ferestrele ample deschid interiorul către lumină și apă, captând reflexiile soarelui ziua și ale lunii noaptea. astfel, arhitectura devine o oglindă a lacului, un spațiu care respiră odată cu ritmurile naturii.
jocul dintre lumină și umbră definește întreaga experiență. ziua, lumina naturală inundă spațiile interioare, revelând texturile materiale și frumusețea detaliilor. noaptea, lumina lunii și accentele discrete creează o atmosferă contemplativă, unde fiecare colț devine un loc de reflecție. aici, arhitectura nu concurează cu peisajul, ci îl amplifică, transformând vila într-un refugiu ce respiră odată cu lacul și cerul.
în acest loc, apa devine oglindă a cosmosului, iar cerul își lasă amprenta în adâncurile lacului. „lago da lua” nu este doar o construcție, ci un spațiu ritualic, o poartă către armonie unde omul, natura și universul se întâlnesc. este o arhitectură a respectului, care nu impune, ci ascultă, care nu separă, ci unește.
prin îmbinarea mitului cu materia, a forței cu delicatețea, a pământului cu cerul, lago da lua devine mai mult decât un proiect arhitectural: este o experiență existențială, o călătorie poetică în care liniștea lunii și puterea pământului se contopesc într-o simfonie a echilibrului.
phenomena propune o redefinire a designului contemporan, un design cu sensuri multiple, niciodată fixat într-o singură interpretare. spațiul creează atmosferă, iar prin percepția umană, atmosfera devine emoție. scopul phenomena este să armonizeze mediul uman, să creeze medii de viață prin modelarea materiei în timp. ce poate părea întâmplător, se dovedește a fi menit.