Comentariul autorului:
Volumul Vilegiatura la malul mării și patrimoniul său arhitectural. Istoria băilor de mare și a Cazinourilor din Constanța și Mamaia, autor Delia Roxana Cornea, a fost realizat în cadrul unui proiect cu co-finanțare nerambursabilă AFCN, reprezentând, în fapt, una din activitățile principale asumate în cadrul proiectului.
Cartea este rezultatul documentării de peste 2 ani a autoarei, atât în cadrul fondurilor documentare din Arhivele Naționale ale României și serviciul local, dar și în alte fonduri documentare distincte (Arhivele CNSAS, Arhivele INP, Arhiva Institutului de Proiectare S.A. Constanța ș.a.).
Pe lângă atenta cercetare a documentelor de referință pentru tema aleasă, volumul se bucură de un bogat material ilustrativ (cărți poștale și fotografii din epocă), completate și de numeroase mărturii atent selectate din presa vremii, care vin astfel să întregească într-un mod fericit informația științifică.
Volumul documentează relația privilegiată dintre condițiile naturale speciale și dezvoltarea edilitară a orașului Constanța, după 1878, cu accent pe clădirile de mare importanță, cum ar fi Cazinoul. Practic, turismul estival (”vilegiatura la malul mării”) și Cazinoul din Constanța (cu toate variantele sale, până la cea de la 1910, în prezent redeschis publicului, după decenii de abandon) sunt cei doi actori principali ai cărții, un binom indestructibil și un motor economic pentru perioada 1878-1940. Din acest binom apar și derivațiile: amenajarea plajelor din Mamaia (încă de la începutul secolului XX) și lucrările edilitare din perioada interbelică – construirea Cazinoului, a Barului și a toboganelor maritime din Mamaia, - dar și condițiile de vilegiatură din diferitele perioade istorice, inclusiv din perioada socialistă sunt, la rândul lor, amplu documentate, inclusiv prin menționarea folosirii construcțiilor interbelice,în circuitul turistic de masă al perioadei socialiste.
Având în vedere așadar relația specială vilegiatură – patrimoniu, cartea este structurată pe cinci capitole: Capitolul I: Bulevardul Elisabeta și vechiul căzin – ante-proiecții ale unui deziderat edilitar (1880–1892); Capitolul II: Sezonul estival la Constanța la cumpăna secolelor XIX – XX – băile de la ”Vii” și inaugurarea celui de-al doilea căzin comunal (1893–1903); Capitolul III: Noi proiecte edilitare dedicate vilegiaturii – extinderea și lărgirea bulevardului Elisabeta, constuirea noului cazinou și mutarea băilor la Mamaia 1903–1910; Capitolul IV: Vilegiatură și loisir la Constanța și Mamaia (1911–1940); Capitolul V: Turismul și patrimoniul arhitecturii de vilegiatură la Constanța și Mamaia, de la debutul celui de-al Doilea Război Mondial și până la prăbușirea regimului comunist (1940–1989); precedate de un cuvânt înainte și o postfață (Cazinoul, o perlă a coroanei Constanței, semnată de Florin Anghel). Cititorul poate identifica, așadar, încă din cuprins, liniile directoare ale lucrării, în direcția celor amintite mai sus.
Pornind de la documentația existentă și de la lucrările monografice deja consacrate („Cazinoul din Constanța”, semnată de Doina Păuleanu și „Cazinoul din Constanța. Scurtă istorie în imagini”, autor arhitect Radu Cornescu), cartea realizează o prezentare cât se poate de exhaustivă a preocupărilor locale de dezvoltare a turismului estival, prin construirea și valorificarea unei arhitecturi specifice, în cadrul căreia se integrază atât băile de mare, cât și Cazinoul din Constanța și cel din Mamaia.
Peste timp, Cazinoul lui Daniel Renard, creație arhitecturală reprezentativă a Art Nouveau-ului european, a devenit nu doar o clădire-simbol, ci o reprezentare identitară a tot ceea ce însumează vilegiatura, turismul estival și dezvoltarea culturală a orașului, volumul venind să ilustreze astfel legătura indisolubilă între vilegiatură și patrimoniul său arhitectural, completând și actualizând informația existentă.
Cartea a fost lansată în data de 22 mai 2025, în chiar Sala de spectacol din cadrul Cazinoului Constanța, cu ocazia amplelor manifestări dedicate zilelor orașului. Ca urmare a regimului de finanțare AFCN, volumul a fost distribuit gratuit atât către publicul foarte numeros prezent la lansare, cât și către instituții de cultură și specialiștii interesați din diferite domenii (istorici, arhiviști, arhitecți, jurnaliști etc.), urmând ca un al doilea tiraj (tot de 300 de exemplare) să fie tipărit în toamna acestui an și pus în circuitul științific.
