Re: Campus

Autor(i):
stud. arh. Alexandra-Ioana Milu
Îndrumători:
prof. dr. arh. Marian Moiceanu
lect. dr. arh. Yahia Dardari
lect. dr. arh. Cristina Mândrescu
asist. drd. arh. Andrei Dumitru
Localizare:
România, București
Parametri:
RH: S+P+3 / Sd: 9526 m2 / Su: 8600 m2 / POT: 1 / CUT: 2.00

Comentariul autorului:

Extindere, reabilitare, construire in mod sustenabil- Campus UPB
Locație: București, str. Calea Victoriei 149
Coeficienți urbanistici: POT: 1,2; CUT: 2

Planimetria propusă păstrează amprenta la sol a fostelor clădiri, asumându-și rolul de memorie urbană și de reper istoric al sitului. La nivelul parterului se propune o fluiditate accentuată între cele două fronturi, obținută prin inserarea unor spații publice permeabile: cafenea, librărie, ateliere și zone cu caracter mixt, gândite pentru activități culturale și de promovare a Universității Politehnica București. Acest nivel devine astfel un strat intermediar, deschis comunității și conectat organic cu orașul.
Pe verticală, organizarea funcțională se concentrează pe experiența academică și pe nevoile comunității universitare. Sunt prevăzute săli de curs și de lectură, dar și o zonă distinctă destinată personalului didactic, cu birouri și spații de protocol. Această stratificare pe niveluri urmărește să echilibreze caracterul public al parterului cu cel profesional și educațional al etajelor.
Subsolul este gândit ca o extensie muzeală, un spațiu expozițional care valorifică întreaga istorie a ansamblului și care permite accesul direct către clădirea izolată de pe parcelă. Aceasta este configurată pe două niveluri și funcționează ca sală de conferințe, devenind un pol de reprezentare și dialog academic.
Principii cheie ce au ghidat evoluția conceptului
1. Conectarea fronturilor- tratarea sitului atipic printr-un parcurs dinamic
Având o morfologie neobișnuită, situl se prezintă ca fiind alcătuit din două entități parțial autonome, fiecare cu o relație distinctă față de trama urbană. Această particularitate a impus o abordare contextuală diferențiată, materializată prin articularea unui traseu pietonal compus din două rampe. Acestea funcționează ca elemente de legătură între Calea Victoriei și Strada Frumoasă, facilitând o traversare graduală, cu un caracter scenografic. Parcursul propus ge-nerează o succesiune de perspective indirecte și cadre-fragment asupra ansamblului arhitectural, inducând o percepție dinamică și evolutivă a intervenției.
2. Intervenții punctuale- integrarea prin fragmente
Proiectul nu urmărește o reconstrucție integrală a țesutului construit, ci adoptă o strategie de acupunctură arhitecturală, intervenind selectiv prin completări și adăugiri coerente. Se păstrează elementele valoroase ale fondului construit existent, care sunt completate de inserții contemporane atent calibrate, menite să închidă fronturile stradale și să susțină noile funcțiuni propuse. Aceste intervenții sunt gândite nu ca gesturi dominante, ci ca prezențe subtile, capabile să reîntregească ansamblul urban fără a-i altera identitatea.
3. Completarea imaginii pietonale- articularea relației cu spațiul public
Proiectul urmărește consolidarea imaginii pietonale prin rezolvarea coerentă a celor trei fronturi majore: către Calea Victoriei, Strada Frumoasă și latura orientată spre parc. În acest sens, intervenția propune un portic urban deschis, cu dublu rol , de element de tranziție între spațiul public și cel semi-public al ansamblului, precum și de mediere între arhitectura propusă și comunitatea învecinată. Acest portic pătrunde gradual în masa construită, conducând fluid spre o zonă de gradene exterioare, ce devin parte din traseul pietonal care străbate situl. Astfel, spațiul se deschide nu doar vizual, ci și funcțional, oferind o experiență urbană continuă.