Comentariul autorului:
Tehnici de construire cu pământ
lect. dr. arh. Eugenia Valerica Potenchi
Trăim într-un mediu perturbat de poluare, iar încălzirea globală a devenit o certitudine. Specialiștii au arătat complexitatea acestui proces de lungă durată care a condus la o serie de modificări: crește temperatura medie a aerului, crește frecvența și intensitatea fenomenelor meteo extreme. Principala soluție pentru stoparea acestui proces este reducerea emisiilor de carbon la nivel mondial.
Uniunea Europeană s-a angajat prin Pactul verde să reducă emisiile de gaze cu cel puțin 55% până în 2030 dorind să ajungă în anul 2050 la neutralitate climatică prin obținerea unui echilibru între emisii și absorbția CO2.
Industria construcţiilor ocupă un loc important în această problemă. Fiecare dintre persoanele implicate în procesul de construire, beneficiar, proiectant şi constructor, îşi poate aduce contribuţia pentru ca atât obiectul finit, clădirea, dar şi întregul proces de construire să fie mai puţin sau chiar deloc poluante.
Arhitectura realizată în tehnica de construire cu pământ este o soluţie foarte bună în acest sens. Pământul ca material de construcţie are multe calităţi: este reciclabil, nu este toxic, este rezistent la foc, acumulează căldură în timpul zilei şi o eliberează noaptea când este mai răcoare, reglează umiditatea în interiorul casei.
Plecând de la aceste principii ecologice şi folosind pământul pentru construire arhitecţii au realizat, o serie de proiecte pentru clădiri publice importante dintre care voi enumera doar câteva:
• În anul 2006 a fost realizat Centrul cultural din Osoyoos, Canada, folosind tehnica de construire cu pământ bătătorit. A fost premiat la World Architecture Festival Award în anul 2008
• În Anglia, arhitecţii David Lea şi Pat Borer au realizat în anul 2010 proiectul pentru clădirea Institutului Wales pentru Educaţie Durabilă care a câştigat premiul RIBA din 2011.
• Capela Reconcilierii din Berlin a fost proiectată de Reitermann & Sassenroth Architekten în anul 2010 folosind tehnica de construire cu pământ bătătorit. Specialiştii de la Universitatea Tehnică din Berlin au realizat teste ale materialului folosit arătând că acesta are caracteristici asemănătoare betonului.
• În India, Druk White Lotus School construit în anul 2001, realizat din chirpici. A obţinut numeroase premii printre care World Architecture Awards în 2002 şi Design for Asia Grand Award în 2009
La nivel mondial există o preocupare din ce în ce mai intensă pentru stabilirea unor norme pentru construirea cu pământ. Germania are un standard pentru realizarea construcţiilor din pământ - German Earthen Building Standards. Alte standarde au fost întocmite în Australia şi Nouă Zeelandă, în statele americane California şi New Mexico, China, India, Ecuador şi Peru. În 2010 ASTM Internaţional a întocmit un nou standard: Standard Guide for Design of Earthen Wall Building Systems.
România, pentru că este o ţară cu tradiţie în construcţia cu pământ, ar trebui să se alinieze noilor tendinţe mondiale şi, pe baza experienţei de sute de ani dar şi conform noilor cercetări, să alcătuiască metodologii şi norme de proiectare şi construire ale clădirilor din pământ. Acestea ar conduce la realizarea unor construcții noi, moderne, cu o eficiență energetică ridicată și care să răspundă standardelor actuale de locuire. Normele vor asigura rezistenta si stabilitatea noilor structuri.
Eficiența energetică se obține pe parcursul construirii mai ales prin folosirea materialului preluat de pe teren, eliminând poluarea provocată de transport și de procesul de producție. Materialul preluat din natură se întoarce în final înapoi în natură fără a fi necesare proceduri costisitoare și poluante.
Pornind de la problemele menționate mai sus am studiat tehnicile de construire cu pământ, mai ales în zonele unde aceste metode sunt tradiționale. Deși au la bază un material simplu și tehnicile de construire nu diferă foarte mult de la o regiune la alta, rezultatul este foarte variat în funcție de zona climatică și de bagajul cultural al populației. Totodată, am studiat și tehnicile moderne de construire cu pământ, acestea fiind puse în practică chiar și în zone unde nu există o tradiție în acest sens.
În prima parte a cărții am detaliat cele trei tehnici de construire cu pământ: chirpici, lut și pământ bătătorit, așa cum erau acestea folosite în mod tradițional, dar și în structurile moderne realizate de specialiști în ultimii ani. Am găsit diverse exemple ale unor clădiri la construcția cărora au fost realizate studii ale rezistenței materialului.
Pentru a determina mai bine modul în care putem folosi acest material de construire, am studiat proprietățile morfologice, fizice și mecanice. Metodele de testare sunt necesare pentru a clasifica materialul în funcție de proporțiile de praf, argilă și nisip.
Am determinat factorii care au influență asupra rezistenței structurilor din pământ. Riscul seismic și riscul de inundații, temperatura aerului, vanturile, precipitatiile atmosferice, radiația solară, umiditatea relativa a aerului sunt decisive în stabilirea tehnicii de construire folosită. La fel de importantă este geometria clădirii, prin proporție și dimensionare.
La final am propus o metodologie de proiectare care sa ajute la luarea unei decizii corecte în alegerea tehnicii de construire cu pământ. Datele preliminare sunt determinate prin studierea materialului disponibil pe teren prin realizarea de teste rapide care se realizează la faţa locului, cu rol determinant în alegerea terenului sau a tehnicii de construire. Etapa următoare cuprinde studiul terenului din punct de vedere topografic, geotehnic, geografic şi climatic în urma cărora se vor detalia soluții pentru problemele existente pe teren. În final, în funcție de tehnica de construire aleasă se concepe un plan care să țină cont de succesiunea lucrărilor de construire, acestea fiind în legătură directă cu condițiile climatice.
Varietatea tehnicilor moderne de construire cu pământ, pe care le-am studiat, arată o direcție actuală și clară în preocuparea specialistilor din domeniu pentru obținerea unor structuri mai sigure și mai eficiente energetic. Din aceste căutări au rezultat structuri foarte interesante și care pot fi punctul de plecare pentru creații mai performante, dar totodată, cu valoare estetică. Astfel, învățând din experiența trecutului și adăugând cunoștințele și tehnicile actuale, putem realiza construcții moderne, rezistente, care să nu polueze, să țină cont de sănătatea oamenilor și care să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
