Comentariul autorului:
Proiectul meu de Diplomă este un centru alternativ de performanță în artă, amplasat pe un debarcader abandonat situat în fosta zonă portuară din actualul centru al Amsterdamului, adresându-se comunității de studenți ai facultăților cu profil artistic din oraș.
Conceptul generator urmează trei principii de bază: REclaim (REcuperează) – Reuse (REfolosește) – Rewild (REsălbăticește). Acestea sunt rezultatul unui research extensiv al geopoliticii și al istoriei zonei analizate, motiv pentru care sunt puternic conectate.
Fiind o fostă arie puternic industrializată, zona în care se situează situl a devenit abandonată la începutul anilor 70 (mutarea industriilor grele în afara orașului), începând să fie locuită de comunități de squatteri. Guvernul de dreapta al Olandei, cât și consiliile locale din Amsterdam au inițiat un proiect de revitalizare a acestei zone, începând să exercite presiuni asupra acestor comunități. Conflictul autorități – squatteri are o istorie tumultoasă în Amsterdam, dovedindu-se – nu de puține ori ori – extrem de violent.
Una dintre cele mai cunoscute comunități de squatteri a fost cea a artiștilor locali. Munca lor – care a luat naștere în principal pe terenul recuperat – poate fi găsită și astăzi în muzee și galerii, mulți dintre artiști căpătând recunoaștere internațională. În 2010, squattingul a devenit oficial ilegal în Olanda, cea mai mare parte a terenurilor fiind preluate de guvern sau corporații și folosite pentru dezvoltări imobiliare ce au declanșat un lung proces de gentrificare.
Situl proiectului meu a fost salvat de la construcție, în urma numeroaselor proteste organizate de comunitatea locală. Terenul este, în prezent, în litigiu, iar proiectul își propune recuperarea (REclaim) lui integrală.
În centrul procesului de design se situează strategii sustenabile și eco-friendly, pentru a atinge o amprentă de carbon cât mai redusă. Amsterdam – un oraș cu o reputație ecologică în comunitatea internațională, adoptă în ultimii ani politici din ce în ce mai dăunătoare mediului, chiar dacă se confruntă cu repercusiuni catastrofale de pe urma creșterii nivelului mării. Mii de containere metalice ruginite și uzate sunt aruncate anual în gropile de gunoi din jurul marelui port, alături de materiale de construcție provenite de la clădirile demolate, iar proiectul își propune reutilizarea (REuse) acestora.
Zona centrală a Amsterdamului este dens construită, dar lipsită de spații verzi. Amprenta clădirii propuse este – de aceea - redusă la minimum, iar vegetația este lăsată să crească necontrolat. Fiind cel mai întins spațiu verde pe o suprafață de câteva mile, situl proiectului va deveni în punct de atracție pentru artiști, vizitatori și turiști, ajutând, astfel, comunitatea artistică locală să prospere. Starea de abandon în care a căzut debarcaderul a permis dezvoltarea unor specii de mușchi și flori deosebite, ce vor fi lăsate în continuare să evolueze pe toată suprafața parterului, printr-un proces de resălbăticire (REwild).
Totodată, proiectul abordează problematica crizei locuirii din Amsterdam, propunând o schemă care urmărește să faciliteze acest proces pentru tinerii artiști, oferindu-le posibilitatea unei vieți la comun, la prețuri accesibile. Municipalitatea din Amsterdam lucrează în prezent cu universitățile de artă pentru a spori valoarea artistică și culturală a orașului.
Designul este împărțit în 5 volume cărora le sunt atribuite diverse funcțiuni, fiind puternic conectate. Primul volum – situat de-a lungul limitei debarcaderului, urmând astfel tipologia spațială a clădirilor din vecinătăți – prezintă zona de cazare. Acesta reutilizează containere de transport maritim, așezate firesc unul deasupra celuilalt și sprijinind pe o structură metalică boltită, la nivelul parterului, inspirată din porticul primului Stock Exchange Market din lume, situat nu departe de situl proiectului. Funcțiunea acestuia se readaptează vremurilor contemporane, căci în loc de schimbul de bunuri, acest spațiu oferă studenților cadrul pentru târguri de artă unde vor schimba idei și concepte, prin procese de dezbatere și interacțiune.
Pentru a adresa, totodată, probleme legate de producerea de noi materiale de construcție și transportul acestora, proiectul reutilizează cadre de uși și ferestre preluate de la clădiri demolate, rezultatul fiind o fațadă foarte spontană și ludică, ce amintește de tipologia tradițională a casei olandeze.
Volumul de cazare oferă studenților toate funcțiunile necesare locuirii și este direct conectat prin cursiva de acces cu marele atelier de artă. Aici, biomimetismul a fost principiul de bază al procesului de proiectare. Forma elementului structural din CLT se aseamănă unei flori, simbolizând vechea tradiție a culturii lalelelor olandeze. În interiorul structurii, pe nivelul parterului, sunt plasate colectoare de apă ce va fi ulterior folosită pentru diverse scopuri în cadrul complexului. Planșeele sunt atașate structurii principale, fiind plasate aproape aleatoriu la diferite nivele, simbolizând ramurile și frunzele plantei. Efectul dorit este de a crea un spațiu complet transparent, cu o senzație organică, aproape haotică, pentru a facilita inspirația, cât și colaborarea între tinerii artiști.
Fațada sudică este învelită în ETFE, pentru a filtra lumina și a capta căldura, climatizând spațiul interior fără uzul de sisteme mecanizate poluante.
Zonele publice ale proiectului sunt reprezentate de volumul circular – un spațiu total experimental și adaptabil, unde vizitatorii pot asista live la procesul creativ și la reprezentații spontane ale studenților – recepția - de care se leagă pontonul către o cafenea plutitoare și un cinema în aer liber – și turnul de artă.
Acesta din urmă joacă rolul elementului dominant vertical în cadrul compoziției, fiind alcătuit din containere stivuite și susținute de coloane metalice zăbrelite. Lumea artei produce multe deșeuri – produse care nu au niciodată șansa de a-și găsi drum în galeriile și muzeele apreciate. Turnul de artă acționează ca un muzeu – arhivă, unde sunt depozitate toate aceste produse ale studenților. Atât dimensiunea, cât și structura turnului cresc, pe măsură ce comunitatea și produsul ei crește.
Turnul de artă se află în contrast cu turnul Shell – cea mai înaltă clădire din Amsterdam, situată pe malul opus al râului. În timp, turnul studenților va deveni mai înalt, simbolizând triumful artei și al procesului creativ asupra valorilor vechi, deterministe și conservatoare ale capitalismului.
Proiectul meu își propune, în cele din urmă, sa-i ajute pe tinerii artiști să-și atingă potențialul creativ, oferindu-le bazele pentru a gândi diferit și a schimba lumea de mâine.
REcuperează (REclaim) ceea ce a fost furat.
REutilizează (REuse) ceea ce a fost irosit.
REsălbăticește (REwild) ceea ce a fost îmblânzit.
REspinge ceea ce a fost forțat de falsa putere.
