Comentariul autorului:
O serie de fotografii în care omul împreună cu arhitectura devin martori pentro o clipă. Acest “împreună” este definit de un moment în care arhitectura devine cadrul de repaus. Aceste instantanee captează nu doar interacțiunea fizică dintre om și spațiu, ci și emoțiile care însoțesc acest moment. Privirile pierdute în gânduri, zâmbetele discrete sau posturile relaxate subliniază această pauză a timpului în care omul devine un participant conștient în peisajul său construit. În acest sens, fiecare fotografie devine o mică poveste despre întâlnirea dintre subiectul uman și arhitectura sa, o poveste în care spațiul devine mai mult decât un simplu decor; devine o parte integrantă a experienței umane.
Aceste imagini pot servi ca o amintire și o mărturie a modului în care arhitectura poate crea aceste momente de împăcare și respiro în mijlocul agitației cotidiene. Ele ilustrează că, uneori, legatura noastră cu mediul construit poate fi mai profundă și mai semnificativă decât ne-am putea imagina, transformând spațiul într-un partener în călătoria noastră prin viață.
