Comentariul autorului:
Teritoriul de referință:
Piața Regele Ferdinand I și străzile I.G. Duca, Nicolae Iorga, ST. L. Roth, Petöfi Sandor, Municipiul Mediaș, Județul Sibiu.
Context local:
Implementarea investițiilor propuse din zona centrală a Municipiului Mediaș este impusă de necesitatea punerii în valoare a ansamblului urban cu valoare istorică și patrimonială, creșterea accesibilității locuitorilor, dar și a potențialilor turiști, optimizarea circulației locale, astfel încât aceasta să se desfășoare ierarhizat în condiții maxime de siguranță și confort, sporirea conectivității și, nu în ultimul rând, necesitatea realizării infrastructurii edilitare la standarde europene și contemporane.
Piața Regele Ferdinand I este printre puținele spații de acest gen de pe teritoriul țării fiind un element ce întruchipează cu perfecțiune spiritul transilvănean și moștenirea germanică (saxonă).
Situația în care se află în momentul de față este una care dezavantajează, fiind departe de potențialul cultural, estetic și turistic pe care îl are, scuarul verde din interiorul pieței reprezentând un impediment, orice încercare de reorganizare și îmbunătățire a spațiului fiind imposibilă datorită acestuia.
Dacă se observă evoluția în timp a pieței și modul de utilizare al acesteia până la mijlocul anilor 1950, prezența scuarului este una nevalidă, nefiind în concordanță cu scopul, specificul și tradiția unui astfel de spațiu.
Rolul studiului istoric și metoda de lucru:
- Înţelegerea caracteristicilor urbanistice evolutive ale Pieței Regele Ferdinand I, dar și ale zonei din imediată vecinătate: străzile I.G. Duca, Nicolae Iorga, ST. L. Roth, Petöfi Sandor, care permit stabilirea unui mod de intervenție şi de amenajare adecvat în zonă, consecvent cu păstrarea valorilor evidenţiate şi în continuitate cu etapele anterioare de dezvoltare;
- Stabilirea elementelor valoroase (din perspectiva resursei culturale) care decurg din identificarea etapelor de evoluție urbanistică (tramă stradală, parcelar, construcții, amenajări, spații, principii compoziționale, perspective valoroase etc.)
- Definirea recomandărilor, restricţiilor şi permisivităţilor de intervenţie pe baza valorilor istorice, arhitecturale şi urbanistice evidenţiate în zona de studiu;
Studiul istoric a fost completat de un Studiu de vizibilitate, care a avut un rol esențial în definirea soluțiilor posibile de amenajare. Prin acest studiu, în care au fost aplicate principiile şi metodologia prezentate de inginerul Cincinat Sfinţescu în lucrarea sa „Urbanistica generală (Partea I), Evoluția, Igiena, Economia-Circulația, Estetica, Legislaţia ”, au fost dezvăluite cele mai importante elemente vizuale ale spațiului, prin valoarea istorică, arhitecturală și urbanistică, și au fost stabilite amplasamente cheie (direcții principale de vizibilitate) în perceperea acestora.
Cincinat Sfinţescu aduce în prim plan importanţa modului de percepere a unei opere de artă, a unui peisaj sau obiect în contextul urban în care este amplasat sau construit. Autorul subliniază importanţa stabilirii unei metode de cercetare adaptată mediului urban - oraşului, prin analizarea modului de percepere a unui obiect în cadrul unui ansamblu urbanistic, format din spaţiu liber (stradă, piaţă) şi volumele construite care compun cadrul. Sfinţescu afirmă că în spaţiul urban percepţia umană, care este tridimensională şi, deci, influenţată de forme, suprafeţe şi volume, va fi mai degrabă una de ansamblu şi mai puţin de detaliu. Aşadar, „privirea de ansamblu este privirea urbanistică” specifică observatorului aflat în spaţiul public urban, este privirea care simte ritmul şi predominanţa.
Un rol esențial în intersectarea celor două metode de cercetare, Studiu istoric și Studiu de vizibilitate, l-a jucat multitudinea de fotografii istorice avute la dispoziție pentru recunoașterea și identificarea unor repere culturale existente sau dispărute.
Pentru înțelegerea spațiului și a devenirii sale a fost necesară stabilirea etapelor de evoluție ale Pieței și cunoașterea rolului avut în comunitatea medieșană înainte de a fi parc:
- sec. XIII – XVI - rol strategic, de apărare – prin prezența Castelului și a modului de configurare a fronturilor străzilor convergente în sistem rezalitar (prin îngustare spre spațiul pieței; prin prezența unor mici turnuri de apărare la anumite locuințe);
- sec. XVI – XIX (Piața Mare) - rol comercial și de tranzit: târg anual, hala comercială; circulații pietonale și a vehiculelor, mai ales pe direcția dintre str. St. L. Roth și Piața Mică (piata. G. Enescu); În această etapă, piața capătă forma pe care o cunoaștem astăzi.
- Perioada interbelică (Piața Regele Ferdinand I) - rol de reprezentare: amplasarea centrală a statuii lui Axente Sever și stabilirea unor circulații carosabile perimetrale;
- După 1950 (Piața Republicii, Piața Regele Ferdinand I) - spațiu verde - parc și circulații pietonale și carosabile. Proiectul este realizat de grădinarul orașului Dumitru Călburean, rezultând o amenajare aproape identică cu cea realizată în Piața Mare din Sibiu.
Toate aceste etape au fost considerate parte din istoria locului și a orașului, fiind integrate în direcțiile de amenajare propuse. Acestea au permis mai multe soluții posibile, ilustrate de Planul Urbanistic de Detaliu.
Alegerea soluției potrivite locului prin proiectul /„REABILITARE/MODERNIZARE STRĂZI CENTRUL ISTORIC, MUNICIPIUL MEDIAŞ”– Actualizare PUD
Pentru alegerea soluției finale au fost definite atributele caracterului locului: adaptarea (funcționarea permanentă + transformări sezoniere), lectura (imagini emblematice) și simbolistica (repere istorice), care au fost intersectate cu obiectivele proiectului.
Principalele obiective pentru intervenția asupra zonei studiate sunt:
- Redefinirea identității pieței Regele Ferdinand I ca spațiu urban simbol, de reprezentare a orașului Mediaș, cu rol politic, social, religios şi economic.
- Revitalizarea funcțională a pieței ca spațiu cultural și social adaptat necesităților vieții comunității medieșene
- Recuperarea imaginii emblematice (vizibilitate arhitecturală) a Pieței Regele Ferdinand I și reintegrarea acesteia în lectura spațiului urban actual.
- Integrarea reperelor istorice în memoria urbană a spațiului public actual.
- Amenajare contemporană: revitalizare a elementelor de cadru natural și utilizarea unor soluții bazate pe natură pentru amenajarea unui spațiu public reprezentativ
- Considerarea problemelor de mediu: creșterea rezilienței urbane la schimbări climatice.
Dintre cele 3 soluții elaborate, „Oaza urbană”, „Piața adaptabilă” și „Piața medievală”, „Piața adaptabilă” a fost cea aflată la intersecția celor 3 elemente definitorii ale caracterului locului și care a răspuns tuturor exigențelor studiului istoric.
