2793 Grădina cu vise

2793 de zile.
Atât s-a lucrat la proiectul de reabilitare a Bastionului Theresia la Timisoara.
O echipă formată din 46 de profesioniști din 13 birouri au căutat soluții pentru un raport al spațiului public cu monumentul istoric, aflat pe lista națională.
Volumul de faţă deschide sipetul în care au fost depozitate informaţii şi date nepublicate despre intervenţia asupra Bastionului Theresia, monument (aflat pe lista naţională la numărul LMI/TM/II/m/ A-06103.03-1723-1730) în perioada 2003-2011 pe parcursul celor 2793 de zile.
În imaginarul colectiv Bastionul Theresia este perceput ca un spaţiu important al Timişoarei, într-o strânsă legătură cu influenţa austriacă asupra arhitecturii oraşului şi implicit, asupra istoriei acestuia, cu atât mai mult cu cât este ultima parte din sistemul de apărare Vauban, format din nouă astfel de bastioane, definitivate ca mecanism de apărare în jurul anilor 1730. Lipsa informaţiilor referitoare la intervenţiile asupra monumentului din anii 1969-1970 a fost determinantul fundamental şi, evident, acesta a dus la cercetări amănunţite asupra intervenţiilor respective – atât a celor structurale, cât şi de suprafaţă. Documentarea minimă asupra a ceea ce s-a realizat în aceşti opt ani, din faza de proiect până în cea de execuţie (chiar dacă nu au fost finalizate toate lucrările), este un alt aspect important al demersului de publicare a acestui volum. Câteva poziţii critice vor sublinia, poate, eventuala îmbunătăţire a apropierii faţă de monumente în particular. Nu în ultimul rând, prezentarea adesea eronată în mass media locale sau folosirea în mod neadecvat a spaţiilor publice a determinat echipa de proiect să aştearnă aceste câteva repere între copertele de hârtie manuală... Majoritatea materialelor prezentate au fost preluate, pentru autenticitate, direct din fazele de proiect înaintate autorităţilor. Notiţe, înscrisuri, schiţe scanate sau fotografii de pe şantier vor introduce cititorul în universul aparent abstract şi complicat al demersului. Textele realizate de participanţii la proiect au fost inserate în asociaţie cu seturi de imagini, schiţe şi analize efectuate în diverse etape.
Lucrarea, pe lîngă faptul că urmărește firul evenimentelor, de la câștigarea concursului national de idee din 2003 pâna la definitivarea șantierului în 2012 tratează critic teme precum – derularea contractelor de finanțare din Fonduri UE, „atenția” administrației asupra spațiului public din România și nu în ultimul rând raportarea deficitară a românilor la acest spațiu.
De ce nu știm să-l folosim?...rămâne o întrebare deschisă.