Vila Dobruşa, Crama Avincis

Volumul Domeniul Vila Dobruşa, Crama Avincis prezintă trei puncte de vedere: al comanditarului, al conceptorului şi al comentatorului de arhitectură.
Beneficiarul rememorează întâlnirile cu locul: prima, acum peste douăzeci de ani, pe vremea în care starea conacului şi a împrejurimilor era dezolantă; următoarea, după 10 ani, când comanditarul, împreună cu soţia sa Cristiana, moştenitoarea de drept a locului, s-au întâlnit cu spiritul locului; a treia în care ei îl invită pe arhitect pentru a afla ce crede despre posibilitatea refacerii domeniului. Au urmat 4 ani de proiect, şantierul şi în final inaugurarea din 11 iunie 2011.
Conceptorul explică proiectul prin intermediul a două interviuri: primul, publicat de către revista Arhitext , nr.1/2012, interviu luat de redactorul şef al publicaţiei, arhitectul Arpad Zachi; cel de-al doilea, figurând parţial în 15 Re (Igloo, 2012), datorat Vioricăi Buică, text reluat in extenso in volumul pe care îl prezentăm. Interviul datorat lui Arpad Zachi, intitulat Şansa dialogului, pune in evidenţă câteva demersuri arhitecturale ale biroului de proiectare BBM-Grup, care au premers proiectul Vila Dobruşa. Interviul este ilustrat cu imagini ce scot în relief ideile principale care au stat la baza proiectului: arhitectura (istorică) care a influenţat devenirea proiectului sau devenirea arhitectului: Salinele de la Arc-et-Senans, pavilionul La Villette, opere ale lui Claude Nicolas Ledoux; lucrări de Horia Creangă, Marcel Iancu, Duiliu Marcu, G.M. Cantacuzino sau interioarele atelierului sculptorului Mac Constantinescu concepute de el însuşi, sediul echipei BBM-Grup.
Cel de-al doilea interviu, datorat Vioricăi Buică, tratează restaurarea Conacului punând în evidenţă relaţia acestuia cu situl; provocările restaurării; felul în care au fost refolosite spaţiile conacului; materialele utilizate şi cum au marcat ele identitatea AVINCIS; ce a adus nou proiectul în experienţa echipei BBM-Grup.
Între cele două interviuri a fost inserată o prezentare a câtorva dintre proiectele echipei, care au premers proiectul Vila Dobruşa: Muzeul de Arheologie, Bucureşti; Extinderea Hotelului Majestic, Bucureşti; Refuncţionalizare Accademia di Romania, Roma; Imobilul de birouri Ştirbei Vodă, Bucureşti.
Comentatorul - Andrei Mărgulescu - face o analiză subtilă şi profundă a proiectului şi a ansamblului realizat pe care l-a vizitat în multiple rânduri având ocazia să-l exploreze şi ca fotograf. Eseul intitulat Scările Memoriei debutează cu un fragment poetic care îl pune pe cititor în atmosfera locului, urmează o plimbare în care sunt parcurse cele 4 spaţii exterioare punându-se în evidenţă rostul lor în compoziţia ansamblului. Sunt surprinse cu fineţe, pe lângă cele două momente istorico-arhitecturale evidente, al conacului şi cel al cramei, un al treilea, subiacent care ţine de lumea arheologiei şi care se datorează prezenţei masive a pietrei în alcătuirea arhitecturii nou create.