Casă de amintiri

Autor(i):
Simona Pribeagu Schmid
Colaboratori:
Patrick Schmid / Gabriel Pribeagu
Localizare:
România, jud. Teleorman, Alexandria
Indicatori:
RH: parter / Sd: 170 m2 / Su: 135 m2 / POT: 10.4% / CUT: 0.10

Comentariul autorului:

Locul
La început a fost o casă mica pe acest loc, aproape pierdută în mijlocul unei gradini dense, paradisiace. Undeva pe o stradă tipică pentru Alexandria, în permanentă schimbare: casele noi, cu etaj și de inspirație discutabilă lezează structura urbană de bază a orașului, definită de casele vechi, pe parter, modeste, dar practice și decorate cu mândrie.

Casa
Casa nouă, fara etaj, începe pe amprenta celei vechi, dar se întinde pe aproape toată lățimea terenului, împarțind curtea în două: grădina din față si livada din spate, locuri plantate si intreținute cu grijă, spre care se orientează ferestrele principale ale locuinței.
După șablonul casei existente (de tip “vagon”), două volume înguste și lungi, adăpostesc camere si spații secundare. Dar primesc între ele un spațiu nou, necunoscut în locuința traditională: o cameră generoasă, deschisă, luminoasă, un spațiu de legatură între curte și casă, între locuirea de demult si cea de astăzi, inima locului.

Sustenabilitate – flexibilitate
Grație anvelopantei suficient izolate termic, protecției solare, dar și amplasării deschiderilor principale pe nord-vest și sud-est, interiorul asigură o temperatură placută în verile toride ale sudului, fără a necesita echipamente de aer condiționat. In iernile friguroase se poate economisi energie prin încălzirea parțială a casei, caci se poate locui doar în volumul de la sud.
Organizarea interioară clară si modulară promit cladirii o durată lungă de viată, prin adaptarea usoară la alte șcenarii de folosință: locuință pentru două generații (găzduirea unui cuplu de tineri în volumul de la nord), grădiniță cu două-trei grupe (cu spațiul central și bucătăria comune), patru birouri sau cabinete medicale (cu sala de așteptare în luminoasa încapere din mijloc), etc.

Reinterpretare
Bugetul redus si lipsa meșterilor calificați în zonă au condiționat major realizarea locuintei, acesta fiind șcenariul în care se construiesc majoritatea caselor unifamiliale astăzi.
Dar de aici și provocarea cea mai mare: Cum să reinterpretezi fragmente ale arhitecturii tradiționale, când trebuie să te limitezi la catalogul de produse al hypermarketurilor de construcții și la posibilitățile reduse de execuție ?
De exemplu, cu modestie si răbdare: materialele sunt convenționale, dar îmbinate cu atenție, detaliile proiectate precis și executate cu grijă.
Gesturi simple, alegeri pragmatice și mai ales dorința de a experimenta.
Sau tinci în loc de glet, plăci de teracotă și șapă colorată în loc de gresie, dușumea de molid în loc de parchet laminat, șamd.


De la bloc la casă: din nou acasă
Policromia și varietatea texturilor, grija pentru detalii, alegerea pragmatică a materialelor și a modului de construcție , teme care înnobileaza casele tradiționale, reapar aici.
Pentru a dialoga cu locul și cu istoria lui, pentru a recupera reperele arhitecturii rurale românesti și a locuirii tradiționale la curte, dar mai ales pentru a aminti clăditorilor (el muntean, ea bucovineancă, în ultimii 35 de ani locuitori la bloc) de casele lor de demult, de acasă.

zoom in zoom out fit height fit width close panel